Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Literatura şi pictura religioasă

No description
by

Georgiana Duricu

on 2 November 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Literatura şi pictura religioasă

Începuturi
Evoluţia artelor
1370 - cea mai veche gravură în lemn, provenită din Germania.
1429 - cel mai vechi manuscris miniat din ţările române, un Tetraevangheliar copiat şi pictat de călugărul Gavriil Uric la mănăstirea Neamţ, aflat azi la Oxford, în Biblioteca Bodleiană. Tot la Neamţ va lucra şi un alt mare miniaturist şi caligraf, Teodor Mărişescul. Cele mai importante mănăstiri unde se copiau şi se împodobeau manuscrise au fost Putna, Neamţ, Rădăuţi, Moldoviţa, Suceviţa şi Dragomirna.
1435 - Gavriil Uric copiază şi împodobeşte un alt Tetraevangheliar, tot la mănăstirea Neamţ.
După 1450, în Germania întâi, iar apoi în Italia, miniaturile, fala manuscriselor, încep să fie înlocuite de gravuri, în cărţile tipărite, ceea ce va permite ilustrarea unui număr mare de exemplare ale aceleiaşi ediţii. Treptat, desenul linear (fără umbre) al primelor gravuri este înlocuit de metoda clarobscurului sau a umbritului, cum se mai numea în epocă, reprezentată strălucit de pictorul şi gravorul Albrecht Dürer.
1473 - călugărul Nicodim copiază la mănăstirea Humor un Tetraevangheliar, având pictat portretul lui Ştefan cel Mare.
1493 - la mănăstirea Neamţ, diaconul Teodor Mărişescul copiază şi împodobeşte un Tetraevangheliar, aflat azi la Biblioteca Naţională din München.
1508-1510-1512 - gravura pătrunde şi în ţările române, odată cu primele cărţi tipărite la Târgovişte de călugărul Macarie.


Mentalitatea medievală
Omul medieval avea altă mentalitate decât omul modern, trăind într-un alt orizont cultural. Omul medieval era prin excelenţă un "homo religiosus", care comunica cu Dumnezeu, şi cu sfinţii, credea în semne şi minuni, avea cultul moaştelor, şi făcea pelerinaje la locuri sfinte.
Omul medieval vede lumea ca pe o creaţie divină, i se supune necondiţionat lui Dumnezeu, iar cataclismele şi războaiele îi apar ca moduri de avertizare sau pedeapsă din partea lui Dumnezeu, ori ca intervenţie a puterii diavolului. În ambele cazuri, ieşirea din impas presupune recunoaşterea păcatelor şi îndreptarea lor prin penitenţă.
Literatura şi pictura religioasă
Începuturile literaturii române sunt legate de contextul ariei culturale din răsăritul Europei, un spaţiu complex format pe temeliile tradiţiei bizantine.
1609-1616 - în ciuda apariţiei tiparului, arta miniaturii şi a ferecării cărţilor se menţine şi chiar se diversifică, atingând apogeul odată cu lucrul mitropolitului Anastasie Crimca la mănăstirea Dragomirna, de la care au ramas nouă manuscrise, opt păstrate la muzeul mănăstirii, iar al nouălea, la Biblioteca Imperială din Viena. După această dată însă, vechea artă a manuscriselor miniate decade si apoi dispare, datorită concurenţei tiparului şi a gravurii.
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, în vremea domniilor lui Matei Basarab, Vasile Lupu, dar mai ales Constantin Brâncoveanu, arta gravurii devine tot mai rafinată, şi datorită contactului cu Occidentul. Apar ornamente complicate, scene eşalonate pe mai multe planuri şi uneori, datorită împrumutului de plăci xilografice, chiar imagini din cărţi apusene, precum cea a
Întoarcerii fiului risipitor
, din
Evanghelia de la Govora
(1642), preluată dintr-o Evanghelie apărută la Lemberg în 1606. Gravorii încep să devină conştienţi de calitatea artei lor, semnându-şi de multe ori operele, precum Antim Ivireanul, Ursul Zugravul, Mitrofan Făcătorul-de-Tipare şi Gheorghie sin Popa Costandin Tipograful Râmnicului.
Arhitectura religioasă
Stilul romanic, este un stil apărut în secolul X şi este specific mai ales Bisericii Romano-Catolice.
Stilul bizantin, este un stil apărut în secolul V în Imperiul Roman de Răsărit şi este specific Bisericii Ortodoxe.
Stilul slavon, este un stil apărut in secolul IX în statele slave, ca Rusia, şi este specific Bisericii Ortodoxe.
Stilul gotic, este un stil apărut în secolul XIII în Franţa si este specific Bisericii Romano-Catolice şi Bisericilor Protestante.
Stilul renascentist sau Baroc, este un stil apărut în secolul în Epoca Renaşterii în secolul XVI în Italia şi este specific Bisericii Romano-Catolice.
Literatura religioasă
În cadrul general al picturii vechi româneşti, se dezvoltă la noi şi creaţia originală literară în limba slavonă scrisă de români, care singură, spre deosebire de alte manifestări ca tiparul, legile, poate face obiectul propriu-zis al istoriei literaturii. Literatura religioasă biantină în limba slavonă citită în cele trei ţări româneşti constituie o indicaţie asupra preocupărilor spirituale ale claselor dominante în Evul Mediu. Creaţia ariginală a românilor sau scrisă pentru români in limba slavonă este însă redusă în acest domeniu religios. Cele câteva scrieri din această categorie păstrează stilul retoric bizantin, felul de exprimare al operelor bizantino-slave care circulau la noi.
Full transcript