Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Curentul Realist în Nuvelă şi Roman

No description
by

Silvia Crina

on 13 May 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Curentul Realist în Nuvelă şi Roman

Curentul Realist în Nuvelă şi Roman
Cuprins
I. Intorducere în Realism;
II. Trăsăturile curentului realist identificate în ,,Moara cu Noroc'';
III. Realismul în romanul Ion.

Motto
,,Realismul este reproducerea completă, exactă şi sinceră a mediului în care trăim.''
Realismul este...
o mişcare literară şi artistică, originară din Franţa, apărută în secolul al XIX-lea, care se manifestă împortiva freneziei romantice, promovănd conceptul antic, denumit ,,Mimesis''.
Trăsăturile tipic realiste ale Nuvelei
Nuvela
Reprezintă specia genului epic, în proză, cu un singur fir narativ şi un conflict centrat în jurul unor personaje puţine, care urmăreşte de obicei evoluţia unor personaje plasate în situaţii conflictuale.
Moara cu Noroc
Ioan Slavici
În nuvela realist-psihologică ,,Moara cu Noroc'', Ghiţă, protagonistul operei, va parcurge un drum definitoriu pentru existenţa sa, pe parcursul căruia va marca o serie de trăsături specifice Realismului. De asemenea, se poate afirma fără o cheltuială prea mare de efort că nuvela se numără printre speciile favoriate de curentul în sine şi, prin urmare bifează o principală caracteristică a mişcării.
Încă din incipitul nuvelei, avem capacitatea de a distinge dorinţa lui Ghiţă de a-şi spori statutul social, în scopul asigurării familiei sale un trai înstărit, marginalizat de necesitătile cotidiene. Însă, în ciuda scopului său bine definit, îşi face simţită prezenţa repercurisunea nefastă pe care idealul arivist îl exercită asupra omenirii, transpunându-l pe Ghiţă într-un spaţiu izolat de propriile sale vicii.
Precedă tema familiei şi a patimii banului'
Redă amplu efectul autenticităţii unde naratorul este omniscient şi omniprezent
Structural, nuvela este distribuită pe 17 capitole ascendente şi liniare, a căror subiect este realist, verosimil şi autentic. Nuvela îşi integrează personajele într-un cadru social şi tradiţional intrigat de instinctualitatea puterii, pe care le prevede din perspectiva narativă obiectivă heterodiegetică. Astfel, ea devine precum mărturiseşte George Călinescu ,,o nuvelă solidă cu subiect de roman'', creând imaginea unui roman obiectiv realist.
Protagonistul întruchipează tiparul arivistului
Iniţial penrtu a-şi atinge propriul ţel, Ghiţă a dorit să stagneze la Moară pe un termen limitat de 3 ani, însă datorită pătrunderii în sistemul nelegiuirilor a căror baze le-a pus Lică Sămădăul, acesta este captivat de beneficiile materiale pe care Sămădăul i le conferă, însă, pe care le sustrage la răndul său de la victimele sale neînsufleţite.
Personajele sunt evocate şi analizate cu minuţiozitate dintr-o manieră psihologică
Personajele nuvelei sunt însufleţite printr-o serie de trăsături atât fizice cât şi morale care le vor intensifica, şi stabiliza deoportivă propriul rol în domeniul propriului status. Lică Sămădăul un procar ,, înalt, uscăţiv şi supt la faţă, cu mustaţa lungă, cu ochi mici şi verzi şi cu sprâncenele dese şi împreunate la mijloc'', se constituie a fi un actant exemplar vizând această caracteristică. Considerat un ,,om rău şi primejdios'', el îşi etalează caracterul demonic pe care îl utilizează pe tot parcursul operei, reuşind în final să destrame o familie.
Astfel, Ioan Slavici, pune bazele unei nuvele realiste, care urmează o structură bine definită, şi în care actanţii, indiferent de scopul si menirea lor, îşi vor duce la bun sfârşit existenţa, concluzionând astfel conceptul de ,,ironie a sorţii''!
Romanul reprezintă...
specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acţiune complexă ce se poate desfăşura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată şi al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter şi întâmplările ce constituie subiectul operei.

Trăsăturile romanului realist

reprezentarea veridică a realităţii contemporane scriitorului; verosimilitatea;
analiza psihologică şi sociologică;
tipizarea: personajele sunt complexe, suprinse în evoluţie şi sunt tipice unei categorii sociale;
tehnica detaliului: descrieri minuţioase cu conotaţii în plan moral;
structura închisă: simetrie incipit-final
stil sobru, impersonal, obiectiv;

Ion, roman realist
Liviu Rebreanu consideră că în literatura realistă, prezentarea veridică şi obiectivă a oamenilor şi evenimentelor este singura viabilă. El însuşi mentionează în eseul „Cred”: „pentru mine arta înseamnă creaţie de oameni şi de viaţă.” Această perspectivă realistă presupune o înţelegere a literaturii ca mimesis, în care autorul îsi propune să reflecte lumea ca într-o oglindă, în toată complexitatea ei, creând în acelaşi timp iluzia unei lumi adevarate. Obiectivitatea este o condiţie a romanului realist, naraţiunea fiind la persoana a treia, realizată de catre un narator omniscient şi omniprezent.

Conflictul este generat de aspiraţiile unui personaj, de luptă pentru o poziţie socială sau de confuziile generate de iubire. Conflictul central al romanului este lupta pentru pământ care determină în lumea satului poziţia socială şi autoritatea morală a fiecarui individ.

Specific romanului realist este prezentarea aspectelor monografice ale satului românesc tradiţional: obiceiuri, sărbatori creştine, hora, jocul popular. Rebreanu acordă horei un rol esenţial pentru că ea coagulează viaţa satului, fiind nu numai loc de întâlnire şi de petrecere, dar şi de confruntări.

Personajele sunt construite în aşa fel încât să poată susţine firul epic al romanului. Structura psihologică a personajului eponim Ion este pusă sub semnul unor trăsături dominante: tipul ţăranului, caracterizat printr-o inteligenţă dură, egoism şi cruzime, dar mai ales printr-o voinţa imensă. El se opune personajelor plate, construite în jurul unei singure idei sau calităţi, precum Ana sau Florica.

Romanul realist mai presupune un tip anume de personaj, purtător de cuvânt al naratorului, ceea ce-i conferă acestuia un grad mai mare de obiectivitate: personajul alter-ego. Acesta este Titu Herdelea care reprezintă intelectualul dilematic căutând raspunsuri la marile probleme ale existenţei personale si sociale.
Opera respectă principiul cauzalităţii şi al coerenţei, romanul având o desfăşurare logică şi cronologică. Naratorul adaugă procedeul anticipării prin care se prefigurează evoluţia unui personaj prin replici, gesturi, situaţii care anunţă evenimentele ulterioare.
Tehnica narativă
Concluzie
Curentul Realist a militat pentru schiţarea unei noi lumi prelevată din realitatea cotidiană, conferind prin urmare aspectul verosimil şi autentic speciilor literare, care le-a intensificat şi luminat deopotrivă specificul perimat al autorilor vremii, cufundaţi până nu de mult în fanatismul de tip romantic!
Surse
http://ro.wikipedia.org/wiki/Realism_literar;
http://www.referat.ro/referate/Moara_cu_noroc___trasaturi_realiste_7961.html
http://www.fileshare.ro/e30511200.
Jules Champfleury & Louis Duranty
Proiect realizat de : Drăgan Crinela-Silvia şi Zamfir George-Cătălin
Clasa : a XI-a Uman
Materie : Opţional Română
Profesor : Silea Anda-Laura
Full transcript