Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Copy of Copy of Prezentare lucrare grad

No description
by

Silvia-Georgiana Toma

on 20 May 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Copy of Copy of Prezentare lucrare grad

UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA", IAȘI
Facultatea de Psihologie și Știinte ale Educatiei
Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I Aspecte metodologice privind formarea deprinderilor de scriere corectă în etapa pregramaticală Coordonator știinific:
Dr. Gabriela-Lucia Munteanu
Prof. gr. I, Școala Normală „Vasile Lupu”, Iași

autor: inst. gr. II, Vasile Toma
Școala cu clasele I-VIII Voinești,jud.Vaslui


IAȘI 2012 CAPITOLUL I.Consideratii privind bazele teoretice și știintifice ale ortografiei și punctuatiei CAPITOLUL III. Abordarea experimentală a temei propuse PLANUL LUCRĂRII CAPITOLUL II. Strategii folosite pentru formarea deprinderilor de scriere corectă în clasele I – II ( etapa pregramaticală ) I.1. Particularităti psihopedagogice specifice vârstei școlare mici
I.2. Principiile ortografiei românești
I.3.Punctuatie și ortografie
I.3.1. Semnele de punctuatie
I.3.2. Semnele de ortografie

II.1. Principalele probleme ale scrierii corecte în etapa pregramaticală
II.2.Metode și procedee utilizate în predarea ortografiei și punctuatiei
II.3.Mijloace de învătământ specifice procesului de însușire a normelor de ortografie și de punctuatie
II.4. Eficienta corectării temelor în procesul formării deprinderilor ortografice și de punctuatie III.1. Ipoteza cercetării
III.2. Obiectivele cercetării
III.3. Metode de cercetare
III.4. Desfășurarea cercetării
III.5. Concluziile cercetării Sprijinindu-mă pe concepţii riguros ştiinţifice privind procesul de învăţământ şi datele predării limbii şi literaturii române la clasele I-IV, folosind experienţa dobândită în anii de activitate la clasă, în lucrarea de faţă am urmarit cunoașterea temeinică de către elevi a limbii materne, atât în varianta orala cât și în cea scrisă, precum și deprinderea tehnicilor de bază ale activitătii intelectuale, cititul, scrisul și exprimarea corectă.

Lucrarea este structurată în 3 capitole. În primul capitol am subliniat particularitătile psihopedagogice specifice vârstei şcolare mici cu implicaţii în învăţarea limbii şi literaturii române. La intrarea în școală, copilul stăpânește elementele de bază ale limbii materne în formă orală. Carcteristica principală a dezvlotării limbajului, în perioada micii școlarităti, o constituie faptul că limba devine obiect de învătământ, deci este însușită sistematic și conștient.
Limbajul este activitatea de comunicare interumană de transmitere a unor informatii și cuprinde urmatoarele componente:
Comunicarea este un proces de transmitere a unor informatii. Cea mai bună schemă de comunicare cuprinde următoarele componente:
emitătorul
cadrul
canalul de comunicare
mesajul
receptorul sau destinatarul
conexiunea inversă de la destinatar la emitător
Functiile limbajului
functia de comunicare
functia cognitivă
functia simbolic reprezentativă
functia expresivă
functia persuasivă
functia reglatorie
functia ludică sau de joc
functia dialectică
functia poetică sau metaforică (de substituire a unui obiect cu un cuvănt imagine)
Formele limbajului
Limbajul activ
Limbajul oral
Limbajul scris
Limbajul intern Concluzii În urma celor prezentate în această lucrare, rezultă că unul dintre obiectivele majore ale procesului de învătământ este formarea deprinderilor de exprimare corectă, orală și în scris, a elevilor.
Exercitiile, metodele și procedeele pe care le-am folosit și prezentat în această lucrare vizează tocmai acest obiectiv – dezvoltarea exprimării orale și scrise, formarea deprinderilor de ortografie și de punctuatie, dezvoltarea creativitătii verbale și scrise. Activitătile trebuie desfășurate ritmic, continuu, sistematic cu toti elevii. Învătarea ortografiei și punctuatiei se bazează, în mare măsură, pe cunoașterea particularitătilor de vârstă și individuale ale copiilor. Dezvoltarea diferentiată a elevilor se simte mai pronuntat la începutul școlaritătii. De aceea tratarea diferentiată a elevilor se realizează prin diverse metode și procedee. Prin folosirea cu precădere a exercitilor ortografice, ca metodă de învătământ, a copierilor, transcrierilor, dictărilor, fie într-unul din momentele lectii sau ca activitate în completare, sub formă de joc, în functie de obiectivele lectiei se pot obtine rezultate foarte bune.
Considerăm că deprinderile de ortografie și de punctuatie reprezintă veriga cea mai de seamă în lantul acesta al formării, al instruirii și al educării. Metode utilizate: Explicatia Conversatia
euristică Exercitiul:
de alcatuire
de analiză
de recunoaștere
de completare
de transformare
de motivare Dictarea:
cu explicatii prealabile
liberă
cu comentarii
fulger
repetată
de control Copierea:
creatoare
selectivă Autodictarea La finalul capitolului al II-lea am evidenţiat câteva dintre principalele metode pe care le-am utilizat și le voi utiliza în procesul de formare a deprinderilor de ortografie și de punctuatie. Ele se pot folosi în diferite variante sau îmbinate între ele, tinând cont de obiectivele urmarite în lectii, de nivelul de receptare al copiilor. În al treilea capitol am prezentat abordarea experimentală a temei propuse.
Prezenta cercetare s-a desfăşurat la „ Şcoala cu clasele I-VIII Obârșenii-Lingurari”, Vaslui, în anul şcolar 2008-2009. Grupul experimental este format din elevii clasei a II-a de la „ Şcoala cu clasele I-VIII Obârșenii-Lingurari”, iar grupul de control din elevii clasei a II-a de la Școala I-IV Obârșeni. Eșantionul experimental (proiectat) a cuprins 9 elevi iar pentru grupul de control au fost aleși tot 9 elevi în așa fel îmcât să egaleze valorile scontate ale tuturor variabilelor relevante între cele două grupuri: randament școlar, proportia dintre baieti și fete, asemănarea mediului cultural asigurat de familie. OBIECTIVELE CERCETĂRII IPOTEZA CERCETARII
Concomitent cu alegerea temei de cercetat am procedat la definirea obiectivelor, adică: De ce se întreprinde cercetarea? Ce îşi propune cercetarea?
Obiectivele cercetării pe tema: „ Particularităţi metodologice de însuşire a normelor de ortografie şi de punctuaţie în clasele I – II ” sunt:
analiza teoretică a problematicii particularităilor metodologice de însușire a normelor de ortografie și de punctuatie în clasele I – II;
investigarea, măsurarea și evaluarea competentelor de exprimare orală și scrisă a elevilor;
introducerea în experiment a variabilei metodologice, utilizarea jocului didactic, folosirea unor metode și procedee variate în vederea formării deprinderilor ortografice la clasele I – II;
măsurarea și evaluarea rezultatelor obtinute în urma etapei experimentale;
compararea rezultatelor și formularea concluziilor. La intrarea în clasa I, învăţătorii se confruntă cu situaţii în care elevii au un orizont de cunoştinţe redus, o slabă putere de concentrare a atenţiei asupra unui obiectiv. Elevii nu dispun de limbajul adecvat şi de o fluenţă a acestuia. Aceste inconveniente trebuie înlăturate prin procesul de învăţământ, care trebuie să transmită cunoştinţe, noţiuni ştiinţifice, deprinderi, capacităţi, abilităţi integrate în sisteme pe care elevii să le folosească în orice moment, în situaţii noi, accentuându-se în acest mod caracterul formativ al învăţământului. Se ştie ca, pe lângă corectitudinea formulării mesajelor, exprimarea scrisă trebuie să îndeplinească şi cerinţe de ordin ortografic. Învăţarea ortografiei este o sarcină dificilă a şcolii, a cărei importanţă se dovedeşte în întreaga viaţă. Ortoepia, ortografia şi punctuaţia legitimează sau infirmă statutul intelectual al individului.
Punctul de pornire al cercetării, deci ipoteza de lucru, a fost: dacă se respectă particularităţile metodologice de însuşire a normelor de ortografie şi de punctuaţie, atunci se formează deprinderi ortografice şi de punctuaţie, se va dezvolta capacitatea de exprimare corectă, orală şi în scris, a elevilor. Primul pas în reorganizarea instruirii l-a constituit analiza produselor activităţii elevilor, observarea psihopedagogică, convorbirea, problematizarea, folosirea unor exerciţii-joc şi jocuri cu un grad mai mare de complexitate în formarea deprinderilor de ortografie si punctuatie.Acest lucru s-a realizat prin efectuarea unui numar sporit de exercitii de scriere care sa asigure intelegerea de catre fiecare elev a sarcinilor cerute si posibilitatea rezolvarii cu usurinta a acestora. DESFĂŞURAREA CERCETĂRII PE ETAPE ŞI INTERPRETAREA DATELOR În consens cu remarca lui D. Ausubel: "Dacă aş vrea să reduc toată psihologia la un singur principiu, eu spun: ceea ce contează cel mai mult în învăţare sunt consecinţele pe care le posedă elevul la plecare. Asiguraţi-vă de ceea ce ştie şi instruiţi-l în consecinţă", cercetarea a cuprins trei etape: Etapa constatativă
Etapa experimentală
Etapa evaluativă În lecţiile pregătitoare testului final am acordat o atenţie deosebită eliminării lacunelor existente în pregătirea elevilor la orele de scriere,prin utilizarea adecvata a semnelor de punctuatie si scrierea corecta a ortogramelor. Etapa constatativă Etapa experimentala Etapa finală I.4. Trăsături ale însușirii scrierii corecte În al doilea capitol al lucrării am prezentat strategiile folosite pentru formarea deprinderilor de scriere corectă în clasele I - II.

Activitatea de învătare și educare a devenit astăzi o activitate foarte dificilă și foarte complexă. Pentru realizarea ei este necesar un sistem de forme, metode și procedee știintifice, o adevărată metodologie didactică.

Metodele de învătământ se aleg în functie de obiectivele urmărite în predare, de continutul ce trebuie realizat, de particularitătile de vârstă ale elevilor, precum și de posibilitătile intelectuale ale acestora.

În formarea priceperilor și deprinderilor de ortografie și de punctuatie am îmbinat foarte bine metodele clasice cu cele activ-participative (moderne). Studiul s-a aplicat la începutul clasei a II-a printr-un test de evaluare diagnostică.
Obiective operationale vizate:
O1 -să scrie anumite cuvinte cu grupuri vocalice;
O2 -să completeze spatiile punctate cu ortogramele potrivite.
Descriptorii de performantă elaborati pentru această probă sunt:
Foarte bine
D1 Completează cuvintele cu grupurile vocalice potrivite;
D2 Utilizează corect ortogramele propuse;
Bine
D1 Completează cuvintele cu grupurile vocalice potrivite cu mici erori;
D1 Utilizează otogramele propuse;
Suficient
D1 Completează cuvintele cu grupurile vocalice potrivite, cu multe greșeli;
D2 Utilizează ortogramele propuse, dar cu greșeli. Se observa ca numarul de rezultate superioare mediei dar si cel al rezultatelor medii este acelasi in cele doua grupuri.
Aceasta este ultima etapă a investigatiei și cuprinde semestul al doilea al anului școlar. Testarea finală a fost precedată de o perioadă de recapitulare și sistematizare a cunoștintelor. S-au folosit exercitii cu grade diferite de dificultate în vederea consolidării deprinderilor ortografice și de punctuatie, căci rostul experimentului a fost să demonstrez că respectând particularitătile metodologice de însușire a normelor de ortografie și de punctuatie elevii își însușesc aceste norme, își formează deprinderi de scriere corectă.
Elevii au fost antrenati în activităti independente, cu sarcini diferentiate, în perechi sau pe grupe în vederea fixării cunoștintelor și formării deprinderilor ortografice. După aceste perioade de recapitulare s-au aplicat teste pentru a confirma sau infirma ipoteza ce s-a dorit a fi demonstrată în această lucrare. Prin comparatia rezultatelor obtinute de cele două grupuri, s-a evidentiat diferenta dintre ele, în favoarea celui experimental. S-a constatat că din totalul de nouă elevi din grupul experimental și nouă din grupul de control, patru din grupul experimental și doi din grupul de control au obinut calificative peste medie, câte trei elevi din fiecare grup au obinut calificative medii. Un elev din grupul de control a obinut calificative sub pragul de promovabilitate. Rezultatele obtinute de subiectii cuprinsi in esantionul cercetarii,chiar daca au o valoare predictiva,confirma ipoteza cercetarii,evidentiind rolul si valoarea metodelor si procedeelor utilizate (jocul didactic,problematizarea,lectura explicativa,observatia,experimentul,invatarea prin descoperire,testele,analiza produselor activitatii didactice) care prin mecanismele lor motivationale si reglatoare au imbunatatit in mod real capacitatea de insusire a normelor de ortografie si punctuatie. Așa cum în matematică nu se poate trece la efectuarea operațtilor fără alfabetul cifrelor, al numerelor, al formării și compunerilor, tot așa nici în limbă nu se poate avea acces fără alfabetul ortografiei și al punctuatției, fără cunoașterea și întțelegerea lui. Apoi, a ști să scrii și să vorbești corect înseamnă a fi un om instruit, un om care poate exprima corect și sugestiv ceea ce are de spus.
În final voi cita dintr-o cugetare de neasemuită frumusețe a lui Al. Odobescu care ne amintește că „ Datoria cea dintâi a școlii noastre este de a învătța bine limba tțării [… ] Fără dânsa noi astăzi n-am fi. Dacă voim să mai fim și mâine și poimâine și mai apoi, să nu nesocotim limba noastră; să-i redăm pretutindeni și mai ales în școală, locul ce i se cuvine, locul de frunte. ” VA MULTUMESC!
Full transcript