Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Strategia nationala pentru dezvoltare durabila

No description
by

Dumitru George

on 24 March 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Strategia nationala pentru dezvoltare durabila

Conferinta de la Stockholm
Strategia nationala pentru dezvoltare durabila
Momente cheie pentru dezvoltarea durabila

Introducere
Apostol Marius
Balanica Andra
Croitoru Alexandru
Dumitru George
Rujenescu Mihai


Împreună cu progresele tehnologice uimitoare, revoluția industrială de la mijlocul secolului al XIX-lea a introdus noi surse de poluarea aerului și a apei. De la mijlocul secolului XX, efectele acestor schimbări au început să fie resimtite de tarile din întreaga lume.



In 1948, poluarea aerului de catre industria locala a creat un smog mortal care a asfixiat 20 de persoane din Donora, Pennsylvania, și a imbolnavit mai bine de 7000 de persoane.


În 1952, poluanți din fabrici și șemineele caselor amestecate cu aer condensat au ucis cel putin 4.000 de persoane in Londra pe parcursul a mai multor zile

Iar in 1969, deșeurile chimice eliberate în râul Cuyahoga din Ohio au determinat izbucnirea
în flăcări a căilor sale navigabile, iar evenimentul a devenit un simbol deodul în care poluarea industrială producea distrugerea resurselor naturale din America.

Trebuiau luate masuri si astfel in anii 1960, primele mișcari de mediu au început să apară, care au căutat să reducă valul de poluanți care curgeau în ecosistemele planetei. Din perioada aceastor mișcari avem evenimente, cum ar fi Ziua Pământului, și primele legi impotriva poluarii cum ar fi Clean Air Act (1970) și Clean Water Act (1972).

În 1972, Conferința privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dată în mod serios
problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităților umane, ceea ce pune în pericol însuși viitorul omenirii.

În 1983, îşi începe activitatea Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED), condusă de Gro Bruntland, după o rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

În 1985 este descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii și, prin Convenția de la Viena se încearcă găsirea unor soluții în acest sens.

În 1987 apare aşa-numitul Raport Brundtland, al Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED),
cu titlul „Viitorul nostru comun” care dă şi cea mai citată definiție a dezvoltării durabile:

«Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor».

În 1992, are loc Conferinţa de la Rio de Janeiro „Summit-ul Pamântului”, la care au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state.

Comunitatea internaţională s-a reunit pentru prima dată în 5-16 iunie 1972 la 
Conferinţa de la Stockholm privind Mediul Uman (Stockholm Conference on Human Environment) pentru a dezbate problema mediului global şi a necesităţilor de dezvoltare.
În urma conferinţei au rezultat:
Declaraţia de la Stockholm, conţinând 26 de principii;
Planul de Acţiune pentru Mediul Uman, cu trei componente:
- programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);
- activităţile pentru managementul mediului;
- măsurile de sprijin.

Raport Brundtland
Our common Future” - comisie ce a fost convocată de către Statele Unite ale Americii în 1987 pentru a examina degradarea mediului global.

Sustenabilitatea este definită ca „satisfacerea nevoilor de azi fără a sacrifica abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Conform raportului, sustenabilitatea imbratiseaza 8 mari probleme.

Directii – Raport Brundtland
Directii – Raport Brundtland
1. Capitalul de resurse - „produs verde național” (regenerabil)
2. Energia incorporata - energia necesară pentru a procesa, transporta și asambla un material sau resursă
3. Comunitatea globala - problema resurselor de capital (gestiunea lor)
4. Economia - documentatie pe scară largă cu privire la problemele socio-economice
5. Regenerabilitatea - nou mod de a privi materialele și forma
6. Intelepciunea traditionala – intelegerea dezvoltarii si a proceselor anterioare
7. Schimbarea institutionala
8. Tehnologia

Declaraţia de
la Rio - 1992
Reafirmare a Declaratiei de la Stockholm 1972
Stabilirea unor raporturi globale noi şi echitabile prin crearea de noi nivele de cooperare între state, sectoarele cheie ale societăţii şi oameni, colaborând în vederea încheierii unui acord internaţional care să respecte interesele tuturora şi să protejeze integritatea globală a sistemului ambiant şi al dezvoltării, recunoscând natura integrală şi inter-dependentă a Pământului

In urma conferintei au rezultat :

-Declaraţia de la Rio, conţinând 27 de principii

-Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă(40 cap.)

- Statement of Principles on Forests ("Declaraţia principiilor privind pădurile")

- Organizarea instituţională a Comisiei pentru Dezvoltarea Durabilă (CSD)

Declaraţia de la Rio - 1992
În acelaşi an, în multe state s-au înfiinţat comisii naţionale pentru dezvoltarea durabilă şi s-au întocmit strategii pentru dezvoltarea durabilă.

În ciuda acestor consecinţe pozitive, obiectivul global al Agendei 21, care a făcut apel la o schimbare radicală a sistemelor de valori convenţionale dominante existente şi a proceselor instituţionale, nu a putut fi atins.

Dezvoltarea durabila in Romania Comunista
Cele trei directii ale dezvoltarii durabile sunt economic, social si mediu si intre timp ce tarile din vest incercau sa faca politici de dezvoltare pe viitor care sa creeza o armonie intre cele 3 dimensiuni. Planificarea in RSR era un “pic” mai diferita.

Asadar socialismul are trei principii care influenteaza direct dezvoltarea durabila:

1. Societatea nu face distinctie intre clasele sociale; toti oamenii “trebuie” sa fie egali.
2. Proprietatea privata nu exista (cel putin cea asupra mijloacelor de productie) si este inllcuita de “proprietatea sociala” in diversele ei forme.
3. Eliminarea sau golirea de conţinut a sistemului de preţuri ca mecanism descentralizat de alocare a resurselor şi înlocuirea lui cu planificarea centralizată a producţiei, repartiţiei şi consumului.

Planificarea economica
Planul cincinal (1971 – 1975) sau “făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate”
se insistă foarte mult asupra siderurgiei, petrochimiei, industriei chimice, dar şi asupra celei constructoare de maşini.
producţia românească de petrol era în scădere iar preţul petrolului de import era în creştere
în 1975 România importa peste 10 milioane tone minereu de fier
Constructia de zeci de fabrici
„asigurarea independenţei energetice a ţării”. În acest scop au fost construite zeci de centrale termoelectrice şi hidroelectrice

Planificarea economica
Planului cincinal 1976 – 1980
Planificarea planului este nerealistă, majoritatea indicatorilor principali (venitul naţional, producţia industrială, producţia agricolă) rămânând neîndepliniţi
în 1981 importul de minereuri de fier a ajuns la peste 15 milioane tone
în acelaşi an (1981) ţara noastră importa aproape 13 milioane tone de petrol
Una din repercusiunile acestei politici economice a fost creşterea datoriei externe care, în 1983 ajunsese undeva pe la 11 miliarde de dolari

Efectul asupra mediului
Planurile cincinale din perioada Ceausista s-au bazat pe dezvoltarea industriei grea fara sa tina catusi de putin cont de efectul pe care industrii puternic poluante cum este cea siderurgica sau petrochimica il au asupra mediului inconjurator si chiar asupra sanatatii oamenilor.

Impactul major al poluarii a devenit cunoscut inclusiv la nivel international, Copșa Mică, un oraș în județul Sibiu, cu o vechime de peste 600 de ani a a avut reputația de cel mai poluat oraș din Europa până la accidentul nuclear de la Cernobâl .

Latura sociala
- abolirea proprietatii private s-a facut dupa instaurarea regimului comunist prin nerespectarea totala a demnitatii umane

-nerespectarea intimitatii oamenilor

-“Toti oamenii sunt egali, dar unii oameni sunt mai egali ca altii”

Aliniearea la standarde internationale
Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și Cooperare.
Acordul european a intrat în funcțiune în februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din 1993 printr-un "Acord Interimar".

OCUPAREA ÎN ROMÂNIA dupa 1989
La Consiliul European de la Essen (1995) au fost identificate cinci domenii prioritare de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă:
-promovarea investiţiilor în învăţământul profesional
reducerea costurilor indirecte ale forţei de muncă
creşterea economică bazată pe ocuparea intensivă a forţei de muncă
-creşterea eficienţei utilizării forţei de muncă,
întărirea măsurilor de ajutorare a grupurilor expuse riscului excluderii de pe piaţa muncii

Orientare si scopuri
Orientarea UE are două dimensiuni:
-una cantitativă, de creare de noi locuri de muncă
-una calitativă de urmărire şi de îmbunătăţire a calităţii locurilor de munc
Scopurile noii politici de ocupare au fost:
1. de a oferi locuri de muncă;
2. de a crea locuri de muncă mai bune;
3. de a asista persoanele dezavantajate ;
4. îmbunătăţirea funcţionării pieţelor de muncă şi asigurarea unui tratament egal pentru lucrători şi pentru eficienţa economică (Bawden D. L, 1989)

Factorii ce influenteaza ocuparea
Concluzii
Indicatorii de ocupare sunt utilizaţi în analiza dezvoltării durabile pentru a măsura dimensiunea socială a acestui concept atât de larg, cu cele şase teme: echitate, sănătate, educaţie, condiţii de locuit, securitate, populaţie. Importanţa ocupării este fundamentală, atât la nivel individual, aducând valoare individului şi fiind considerată raţiunea „de a trăi”, dar şi la nivel de societate, în condiţiile în care taxele şi impozitele provin în cea mai mare măsură din activităţile aducătoare de profit.
Situaţia ocupării în România se află într-un echilibru adus de dezvoltarea economică din ultimii ani, de noul proces de globalizare dar şipus în pericol de două fenomene de mare importanţă:îmbătrânirea populaţiei şi migraţia continuă a forţei de muncă.
Full transcript