Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Rolul literaturii in perioada pasoptista

No description
by

Bernadett Fekete

on 14 May 2014

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Rolul literaturii in perioada pasoptista

Rolul literaturii în perioada pașoptistă
Reviste literare

Scriitorii paşoptisti
Studiu de caz
Pașoptismul
Este...
.. O orientare culturală și ideologică: cuprinde perioada literară dintre 1840 și 1860, perioada care pentru literatura română înseamnă epoca de modernizare, de afirmare a romantismului și de fundamentare a majorităţii speciilor.
I. Definirea epocii
Paşoptismul. Perioada paşoptistă (1830-1860) este o epocă de afirmare a literaturii naţionale, în preajma Revoluţiei de la 1848.
Perioada se caracterizeazaă printr-o orientare culturală şi literară cu trăsături specifice epocii de avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţională, de militare pentru realizarea Unirii.

Cronologie. Această epoca înţeleasă în sens larg se poate diviza în trei perioade:
* Prepaşoptismul (1830 -1840)
* Paşoptismul (1840 -1860)
* Postpaşoptismul (1860 - 1870)
Apariţia revistelor a fost un moment important pentru literatura română:
*Curierul românesc
(8 aprilie 1829 şi 19 aprilie 1848)-Heliade Rădulescu >în Muntenia
*Albina românească (1 iunie 1829)-Gheorghe Asachi >în Moldova
*Gazeta de Transilvania (12 martie 1838) & Foaia pentru minte, inimă şi literatură (2 iulie 1838-24 februarie 1865) George Bariţiu >în Transilvania

*Propăşirea (9 ianuarie-29 octombrie 1844)
*Convorbiri literare ( 1 martie 1867)
Revista a apărut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, comandantul armatelor ruseşti, care a obţinut aprobarea apariţiei gazetei.Este prima gazetă românească cu periodicitate constantă şi cu apariţie îndelungată, gazetă care pune bazele presei româneşti.
În Curier se naşte critica literară în literatura română. Ea se înfăţişează prin mici notiţe, în care se apreciază valoarea scriitorilor şi a celor ce publică scrierile lor în diferite broşuri.
Dupa Courrier de Moldavie, tipărit la Iaşi în limba franceză, Albina Românească este primul ziar în limba română din Moldova, care alături de Curierul Românesc redactat de I. Heliade Rădulescu, la Bucureşti, şi de Gazeta de Transilvania a lui G. Bariţiu de la Braşov pune bazele presei periodice româneşti.
Revista Convorbiri literare, în paginile căreia s-au publicat ân timp cele mai multe dintre operele marilor clasici: Eminescu, Caragiale, Maiorescu, Creangă, Slavici, devine curând după apariţie cea mai importantă publicaţie a epocii.
În ciuda titlului, revista nu și-a propus să se axeze exclusiv pe literatură. Pe parcursul apariţiei, ea a avut următoarea rubricaţie, marcată prin supratitluri:
Numit profesor la Universitatea Bucureşti în 1885, Iacob Negruzzi ia cu el şi Convorbirile de la Iaşi, mutare ce avea să consolideze şi mai mult noua filială.
Programul Daciei literare
În primul număr al revistei, sub titlul Introducţie, M. Kogălniceanu, întemeietorul revistei, publică un articol – program care sintetizează în patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pașoptiști:


Rolul de îndrumător cultural şi literar pe care l-a avut Ion Heliade-Rădulescu, în Muntenia şi Mihail Kogălniceanu, în Moldova, a avut o importanţă majoră în modernizarea literaturii noastre în perioada paşoptistă

Revista săptămânală de cultură, sub redacţia lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica si Petre Balş. Primul număr, în care se publică articolul-program, este interzis de cenzură, de aceea revista continuă să apară sub titlul „Foaie ştiinţifică şi literară”.
Curând după aceasta cei mai mulţi scriitori ai Junimii încetaseră să scrie: Eminescu era bolnav şi nu mai dăduse după 1883 nimic semnificativ; Creangă, din ce în ce mai slăbit de crizele epileptice nu poate răspunde cererilor insistente de texte noi ce veneau la redacţie; Caragiale se abţine de la scris după eşecul comediei D’ale carnavalului şi va reveni abia spre sfârşitul deceniului. Despre o nouă generaţie de scriitori nu putea fi vorba.
Negruzzi ia decizia la 1 ianuarie 1895 să se retragă de la conducerea revistei, lăsând-o pe mana tinerilor, care îi vor schimba radical orientarea. Acesta este practic începutul sfarşitului, căci fenomenul cultural junimist se încheiase.
*Dacia literară (30 ian 1840)-Mihail Kogălniceanu
Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei de Constantin Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul
Nr. 2: Scene pitorești din obiceiurile Moldaviei studiul lui C. Negruzzi, Cântece populare a Moldaviei, fragmente din jurnalul de călătorie în Banat, Valahia și Moldova de D. A. Damidoff, șambelan al împăratului Rusiei, cu prezentare și comentarii de M. Kogălniceanu.
Nr. 3: Scene contimporane Suvenire din Italia de Vasile Alecsandri, Buchetiera de la Florenţa, Poezie de Grigore Alexandrescu.
Din porunca domnitorului, după primele trei numere, revista este suspendată și va mai apărea abia după 1859, în ediţia a doua.
1.Combaterea imitaţiei scriitorilor străini și a traducerilor mediocre.
2. Crearea unei literaturi de specific national.
3. Lupta pentru unitatea limbii.
4. Dezvoltarea spiritului critic
În 1972, fosta Editură Minerva a publicat revista Dacia literară din 1840 cu , text original în alfabetul chirilic și cu respectarea riguroasă a rândurilor și despărţirilor în silabe.
Scriitorii generaţiei paşoptiste au cultivat teme şi motive romantice, au ales istoria ca sursă de inspiraţie pentru o lirică a patriotismului ardent şi natura - coordonată a sufletului românesc, au valorificat literatura populară şi mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel şi contestatar sunt câteva trăsături ale scriitorilor paşoptişti.



Costache Negruzzi este considerat în mod unanim ca întemeietorul prozei noastre şi
autorul unei capodopere, nuvela istorică Alexandru Lăpusneanul. De la început putem spune că istoria patriei l-a interesat şi a adoptat-o ca subiect literar, atât în proza cât şi în versuri.

(n. 6 septembrie 1817, d. 1 iulie 1891)

A fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, Prim-ministru. Publică, în 1849, un prim capitol de roman, “Tainele inimii”
*Mihail Kogălniceanu
*Costache Negruzzi
(n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași)

A fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea

“În Alecsandri vibrează toată inima, toată mişcarea compatrioţilor săi, câtă s-a putut întrupa într-o formă poetică în starea relativă a poporului nostru de astăzi. Farmecul limbii române în poezia populară el ni l-a deschis; iubirea omenească şi dorul de patrie în limitele celor mai mulţi dintre noi el l-a întrupat; frumuseţea proprie a pământului natal şi a aerului nostru el a descris-o;"(Titu Maiorescu,1886)
*Vasile Alecsandri
(n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București)

Heliade a sesizat momentul istoric în care se găsea cultura românească când scria :
" Nu e vremea de critică , e vremea
de scris şi scrieţi cât veţi putea, dar nu cu răutate".
- fascinant mai mult prin ideile sale, nu neapărat prin scriitură.
- şi-a depăşit epoca prin elementele de modernitate exploatate în opera sa.
- a pus bazele presei româneşti

*Ion Heliade-Rădulescu

*Proză
Nuvela istorică
este specia literară fundamentală care se impune în perioada paşotistă având ca şi caracteristici esenţiale:
- insistenţa asupra stratului epic;
- diminuarea subiectivităţii specifice povestirii;
- fapte,întâmplări credibile, verosimile;
- intrigă puternică;
- conflict susţinut;
- discurs narativ dens, concentrate;
- focalizarea asupra unui personaj principal;
- compoziţie riguroasă, coerentă dar concisă ;
- artă narativă expresivă, sugestivă

C. Negruzzi: Alexandru Lăpuşneanul, Sobieskii şi românii
(cc) photo by medhead on Flickr
Al. Odobescu: Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna
Gh. Asachi: Ruxandra doamnă, Svidrighel, Dragoş, Bogdan Voievod,
Petru Rareş, Valea Albă

*Scriitorii care au cultivat nuvela istorică:
M. Kogălniceanu: Trii zile din istoria Moldaviei
D. Bolintineanu: Un tiran pe tronul Moldovei, Ştefan cel Tânăr Vodă
II. Contextul istoric

Paşoptismul nu trebuie inţeles doar ca o perioadă literară ci mult mai larg ca o perioadă de avânt cultural în care cultura românească se deschide către valorile occidentale.
Afirmarea unei generaţii de scriitori, gazetari, istorici şi oameni politici, numită de posteritate generaţia paşoptistă, determină începutul modernităţii noastre culturale, o perioadă de tranziţie şi de prefaceri palpabile. Scriitorii paşoptişti au vocaţia începuturilor şi, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitură. Polimorfismul preocupărilor individuale se explică în contextul epocii.


Scriitorii generaţiei paşoptiste au cultivat teme şi motive romantice, au ales istoria ca sursă de inspiraţie pentru o lirică a patriotismului ardent şi natura - coordonată a sufletului românesc, au valorificat literatura populară şi mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel şi contestatar sunt câteva trăsături ale scriitorilor paşoptişti.
Revoluţia
de la
1848-1849
a fost una dintre cele mai importante revoluţii
din istoria modernă a românilor.
Paşoptiştii au înţeles că patria este un teritoriu locuit de români pe care îl conduceau, îl militau . Pregătirea unităţii de cunoştiinţa naţională o constituia o ideologie numită daco-ţaristă. Aşadar, în 1840 a aparut în ziarul “România”, obligându-se astfel să facă şi un repertoriu general al literaturii româneşti,
în care vor fi trecuţi toţi scriitorii moldoveni, munteni,
ardeleni, bănăţeni şi bucovineni.

Prin decretul guvernului revoluţionar al Ţarii Româneşti, din 14 iunie 1848 se stabilea ca drapelul să aibă culorile: roşu, galben şi albastru.
Aşezate pe orizontală, pe culoarea din mijloc trebuia înscrisă deviza revoluţiei: “Dreptate-Frăţie”.
Dispunerea culorilor tricolorului pe orizontală s-a pastrat până în vremea unirii din 1859 şi a domnului Ioan Cuza Vodă.

Studenţi revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu menţiunile "Dreptate, Frăţie" în 1848
Acţiuni revoluţionare la Piteşti, 1848
Fragmente din filmul Alexandru Lăpuşneanul
Grigore Alexandrescu - Câinele Şi Căţelul recitat de Delia Eliad
Full transcript