Prezi

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in the manual

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

Argumentare si gandire critica - curs 12

Curs tinut pe 6.05.2010 la Facultatea de filosofie, Universitatea Bucuresti.
by Gheorghe Stefanov on 20 May 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Argumentare si gandire critica - curs 12

Argumentare si gandire critica - curs 12 Care sunt erorile care pot aparea intr-o argumentare si cum le putem recunoaste? Bibliografie:

Dragan Stoianovici, Argumentare si gandire critica, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2005, Capitolul X - Sofismele in practica argumentarii, pp. 110-122.

Exercitii:
Dragan Stoianovici, Argumentare si gandire critica, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2005, Sectiunea V - Evaluarea si critica argumentarilor, exercitiile 3-10, pp. 172-176. Procedee argumentative ambivalente Acestea pot fi sofistice sau nu, in functie de cum, unde si in ce scop sunt folosite. Argumentum ad verecundiam Argumentum ad hominem Argumentum ad populum Argumentum ad ignorantiam Sofisme in legatura cu ideea de relatie cauzala Sofisme de inductie Post hoc ergo propter hoc Sofismul pantei alunecoase Generalizarea pripita Falsa analogie Sofisme formale impatrirea termenilor
extinderea ilicita a minorului
nedistribuirea termenului mediu
sofismul negarii antecedentului
sofismul afirmarii consecventului (modus morons)
s.a. Apelul la autoritate:
pertinenta si forta argumentarii prin apel la autoritate vor depinde de tipul tezei si nivelul teoretic al argumentarii

Probleme:
discutia se poarta intre specialisti
parerile specialistilor in chestiunea respectiva difera
autoritatea e transferata intr-un domeniu diferit
autoritatea invocata e perimata s.a. Goatism: All things are goat.

Justificare: Daca opusul unei afirmatii este fals, atunci afirmatia este adevarata. Opusul afirmatiei "All things are goat" este afirmatia "Nothing is goat." Dar este evident ca ultima afirmatie este falsa. Deci prima afirmatie trebuie sa fie adevarata. Alte elemente care intervin in stabilirea indreptatirii unui apel la autoritate:
Unde sunt publicate opiniile invocate? Daca e vorba despre o chestiune factuala, informatiile provin dintr-un articol stiintific sau dintr-un text de popularizarea stiintei? Iar daca este vorba despre un articol stiintific, e publicat intr-o revista cu referenti? Cine face parte din bordul editorial? Revista e inclusa in bazele de date stiintifice? s. a. m. d.
Care este pregatirea autorului invocat ca autoritate? Cum este atestata aceasta pregatire? (v. Dr. Kent Hovind, de pilda)
Este vorba de o opinie exprimata intr-un discurs public sau de o parere personala formulata intr-o discutie privata?
etc. Exista mai multe forme ale sofismului argumentarii ad hominem:
ad hominem abuziv (denigrator, ofensator)
ad hominem circumstantial (teza sustinuta de un argumentator e atacata pe temeiul ca el ar sustine-o din pricina circumstantelor in care se gaseste – partid politic, interese, pozitie sociala, apartenenta etnica sau confesionala etc.)
tu quoque (i se reproseaza argumentatorului ca nu face ceea ce recomanda sau face ceea ce interzice) Exemple [...] (Sofismul democratic)

Argumentarea prin apel la ceea ce cred sau sustin majoritatea oamenilor nu e uneori sofistica, dar poate fi adesea utilizata de spirite conservatoare impotriva ideilor inovatoare.
Argumentum ad populum e in mod vadit sofistic atunci cand unor inovatii stiintifice si tehnice le sunt opuse credinte, obiceiuri, prejudecati si superstitii ale simtului comun. Cateva idei suplimentare. [...] v. Maiorescu Se pretinde ca o opinie este adevarata pentru ca nu s-a putut dovedi ca este falsa, sau ca o opinie e falsa pentru ca nu s-a putut dovedi ca e adevarata.

In mod obisnuit, in chestiuni teoretice, atunci cand nu avem suficiente dovezi nici pentru a sustine, nici pentru a respinge o opinie, nu ne pronuntam nici in favoarea, nici impotriva ei.
In cazul opiniilor de care depind decizii importante tinem cont de situatiile in care opinia ar putea fi adevarata sau falsa.
Uneori, printr-un argument ad ignorantiam se “arunca mingea in terenul celuilalt”. Exemplu [...] (Dupa aceasta, deci din cauza aceasta): Consideram ca daca doua fenomene se succed regulat, atunci unul dintre ele (cel care se petrece primul) este cauza, iar celalalt efectul

“Vechii egipteni adorau pasarea ibis pentru ca in fiecare an, dupa ce stoluri de ibisi migrau pe malurile Nilului, acesta se revarsa si iriga pamanturile. Se punea astfel pe seama pasarilor pretioasa revarsare, cand de fapt atat migratia lor cat si revarsarea fluviului erau efecte ale unei cauze comune – schimbarea de anotimp.” (S. M. Engel, With Good Reason) v. si cauzalitate lineara /vs./ cauzalitate circulara
cauzalitate simpla /vs./ cauzalitate multipla A va avea ca efect B, care va avea ca efect C s.a.m.d. pana la H, care e o consecinta nedezirabila.

Exemple [...]

o astfel de argumentare este sofistica daca macar una din verigile pe care le parcurge este defectuoasa dar lasa impresia ca e in regula. Sunt formulate concluzii despre o clasa de obiecte sau fenomene pe baza observarii unui numar prea mic de cazuri in raport cu marimea clasei respective.

Cazurile luate drept baza pentru generalizare pot fi selectate in mod tendentios (se pune problema reprezentativitatii lor).

Oamenilor li se poate intampla usor sa faca paralogisme ale generalizarii pripite. v. Bacon “A tagadui existenta satanei si realitatea duhurilor rele inseamna a fi mai natang decat un soldat plecat in recunoastere in teritoriul inamic care nu ar admite ca acolo exista un inamic care i-ar putea face rau. [...] Electricitatea este si ea misterioasa, dar nu-i negam existenta sau puterea. Putem fi siguri ca electricitatea este reala, pentru ca putem vedea si simti ceea ce i se datoreaza – iluminatul si incalzirea locuintelor. Or, daca durerea, ura, razboiul, suspiciunea, rasismul si alte rele sunt manifestari ale lucrarii diavolului, cine ar mai putea spune ca nu exista dovezi ale acestei realitati in lumea de azi?” (din discursul unui predicator religios) In critica unei false analogii e de obicei scoasa in evidenta o deosebire esentiala intre cele doua cazuri comparate, deosebire din pricina careia proprietatea atribuita in cazul analog nu poate fi atribuita si in cazul luat in considerare

Exemplu [...] (Mill)
See the full transcript