Prezi

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in the manual

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Make your likes visible on Facebook?

Connect your Facebook account to Prezi and let your likes appear on your timeline.
You can change this under Settings & Account at any time.

No, thanks

MEDIUL ECUATORIAL

No description
by Anca Vsl on 5 December 2013

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of MEDIUL ECUATORIAL

MEDIUL ECUATORIAL
Capitolul 1: NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Relieful
Relieful, aparent monoton, este rezultatul unui climat lipsit de sezoane şi de contraste, dar şi al altitudinilor joase şi al suprapunerii peste scuturi şi platforme vechi şi limitate de lanţuri muntoase inalte
Capitolul 4: DEFRIŞAREA PADURII ECUATORIALE
STUDENT
: Călugăru Anca
ANUL
: I
GRUPA
: 2


Definiţie
Pădurile ecuatoriale sunt rezultatul climatului cald, caracterizat prin variaţii termice mici şi precipitaţii abundente pe ȋintreg parcursul anului. De asemenea, pădurea ecuatorială este o pădure care este ȋintotdeauna verde şi se găseşte ȋin zonele calde şi umede ale tropicelor la o altitudine mică.


Localizare
Climatul ecuatorial reprezintă porţiunea situată de o parte şi de alta a Ecuatorului, ce se desfăşoară până la 5 grade latitudine nordică şi sudică, putând ajunge până la 10 grade (datorită unor factori regionali locali).


Ca regiuni majore cuprinde: Regiunea Depresiunii Congo (Africa Centrală), Amazonia (partea nordică a Braziliei) şi Indonezia (Oceania).
Capitolul 2: CAUZELE EXISTENȚEI
MEDIULUI ECUATORIAL
Dintre toate componentele acestui tip de mediu rolul principal ȋii revine climei, care se caracterizează printr-un singur anotimp, cu valori termice pozitive, umiditatea aerului de peste 85%, cantitatea de precipitaţii 2000-3000 mm. În condiţiile de căldură şi umezeală mare au loc dezagregarea intensivă şi alterarea chimică a rocilor, ceea ce a determinat formarea unei scoarţe groase de alterare (100-150 m), bogate ȋin oxizi de fier.
Mai departe de Ecuator, există păduri formate ȋin zone de coastă, unde vânturile care bat spre ţărm aduc tot timpul ploaie, motiv pentru care pădurile ecuatoriale prezintă precipitaţii abundente pe ȋintreg parcursul unui an. Aceste păduri sunt aşezate ȋin principal ȋin nord-vestul Americii de Nord, sudul Republicii Chile şi al Tasmaniei, ȋin sud-estul Australiei şi al Noii Zeelande
De asemenea, mediul ecuatorial prezintă cel mai eficient sistem de reciclare al naturii. Frunzele, fructele şi corpurile animalelor de pe sol se descompun cu repeziciune, elementele lor chimice fiind imediat preluate de rădăcinile plantelor, pentru creştere.
Capitolul 3: CARACTERISTICI ALE MEDIULUI ECUATORIAL
Din punct de vedere morfologic, mediul ecuatorial prezintă ȋin general depresiuni şi câmpii aluviale şi fluviomarine de mare extindere, dar şi munţi, platouri vulcanice, cratere, conuri vulcanice, vulcani activi (ex. Krakatau, Java).
Un loc aparte ca peisaje ale acestui tip de mediu ȋil ocupă Africa Estică Înaltă. Aici altitudinea, gradul de fragmentare accentuat, distorsionează mediul ecuatorial, ȋimpingându-l la stepă.

Golful Guineei
-> este reprezentat de munţii de pe teritoriul statelor Camerun, Gabon, Congo. Sunt munţi de ruptură sau munţi situaţi in regiunea unor praguri ce delimitează in general bazine cum sunt cele din nordul şi sudul bazinului Zair.
Amazonia
-> este tipică pentru felul in care se prezintă mediul ecuatorial. Sunt prezente cascadele, repezişurile şi mai ales afluenţii Amazonului.
Depresiunea Congo
-> este bine conturată, iar pe toate laturile se ridică trepte de podiş tectono-erozive cu altitudini de 400-1200 m.
Campiile Indoneziei
-> sunt formaţiuni tinere, foarte fertile, presărate insă cu mlaştini şi lacuri. Indonezia are un relief predominant muntos, cu cca 400 vulcani, dintre care 100 sunt activi.
Clima
Între 5˚ S şi 10˚ N se desfăşoară cel mai umed climat de pe Terra (precipitaţiile depăşesc 2000 mm/an), lipsit de sezoane termice sau pluviometrice distincte. Amplitutdinea termică anuală este imperceptibilă, deoarece Soarele se află la o ȋinălţime mare pe boltă ȋin tot cursul anului. Temperatura medie anuală oscilează ȋintre 24˚ şi 26˚C, iar precipitaţiile sunt mai ales de natură convectivă, cu un maxim ȋin timpul echinocţiului
Climei ecuatoriale pripriu-zise i se adaugă, cu caracteristici asemănătoare, variantele reprezentate de climatul musonic umed şi clima litorală cu alizee. Coasta Malabarului din sud-estul Peninsulei India, ţărmurile Myanmarului şi Thailandei cuprinse ȋintre 10˚ şi 25˚ N, prezintă un climat musonic umed asemănător celui ecuatorial
Hidrografia
In regiunea ecuatorială se desfăşoară cea mai mare parte a primelor două mari bazine hidrografice ale Terrei, Amazonul şi Zairul, care rămân reprezentative pentru acest tip de regim.
Amazonul
- curge de la vest spre est, paralel cu Ecuatorul. Este cel mai mare curs de apă dulce de pe Terra datorită celor două caracteristici: debitul de apă (219.000 mc/s) şi suprafaţa bazinului hidrografic (6.915.000 kmp).
Zairul sau Congo
este al doilea fluviu al Africii ca lungime, cu o suprafaţă de 3 820 000 kmp. Izvoarele şi le adună din Podişul Shaba, de la circa 1430 m altitudine. După ce trece Ecuatorul, chiar ȋin aval de Kisangani, formează cascadele Stanley şi trece peste o serie de praguri şi repezişuri din cauza barelor de granite şi de gresii pe care le traversează.

Fauna şi vegetaţia
Fauna acestor păduri reprezintă, ca urmare a bogatelor resurse alimentare, caractere originare şi o mare varietate, populând toate etajele pădurii. Specifice sunt maimuţele, păsările cu colorit viu (papagali, colibri, acvile, pasărea rinocer, păunul Asiatic), reptile de dimensiuni mari (iguane, şarpele anaconda şi pitoni). De asemenea, se mai ȋintâlnesc căteva specii de ierbivore (cerbul axis, taurul albastru, antilope, ţapi de pădure, hipopotam pitic, elefantul Indian, rinocerul Indian), carnivore (jaguar, pumă, câinele de pădure, ursul spălător, ursul jder, pantera neagra de Jawa) şi unele suide (porcul moscat, porcul habirusa, porcul spinos)
Datorită precipitaţiilor abundente şi temperaturilor ridicate, regiunea ecuatorială se caracterizează printr-un tip de vegetaţie unic pe Glob ca bogăţie a speciilor. Pădurea tropical umedă este sempervirentă, cu specii care cresc tot timpul anului, fără perioadă de repaus. Legea ce domneşte ȋin cadrul acestor fitocenoze este reprezentată de lupta plantelor pentru lumină, coronamentul aproape continuu al arborilor deşi şi ȋnalţi (15-50 m) umbrind puternic straturile inferioare şi subsolul pădurii. Bogăţia speciilor face dificilă exploatarea economică, pe suprafaţa unui hectar crescând peste 40 de specii de arbori: palmieri (palmierul de vin, de ulei, de cocos, bananieri), ficuşi, arborele de cacao, arborele de cauciuc, arborele de cafea, mahonul, arborele de camfor, diferite specii de pomi fructiferi etc.
Gradul de populare
Din cauza faptului că pădurile ecuatoriale sunt foarte dense, populația care trăiește în acest mediu se concentrează pe văile dens populate sau pe țărmuri. Lagos, de exemplu, cel mai mare oraș din Nigeria, cu peste 11 milioane locuitori, este o metropolă aflată în acest climat.
În Africa, în zona pădurilor ecuatoriale trăiesc în general pigmeii (populație băștinașă de statură mică).

Nevoia de lemn, defrişarea, dorinta de a face loc terenurilor agricole, drumurilor şi căilor ferate, incendii, mine, combustibili, sunt toate cauze legate de deforestare.
Cauze: Cele mai importante cauze ale deforestării sunt mutarea culturilor şi comerţul cu lemn. În trecut indigenii practicau agricultura în pădure dobarând copacii pentru a face loc culturilor şi pajiştilor pentru animale şi mutându-se când solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru pădure dacă este făcut cu grijă şi pădurii îi este dat suficient timp pentru a-şi regenera spaţiile defrişate. Probleme apar când solului nu-i este oferit destul timp de regenerare şi agricultura intensivă duce la degradarea definitivă a acestuia.
Efecte: Defrişarea pădurii îi lasă pe oamenii care trăiesc în pădure fără adăpost şi fără hrana, şi duce la dispariţia unui stil de viaţă care a existat neschimbat pentru mii de ani. Însă efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrişarea este impactul asupra climei planetei. Distrugerea pădurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon produs şi reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia în atmosferă şi schimbării majore de clima. În plus mulţi copaci tăiaţi pentru a face loc agriculturii au fost arşi sau lăsaţi să putrezească eliberând astfel mult mai mult dioxid de carbon în atmosferă.
Soluţii: Regiuni din pădurea ecuatorială care au fost catalogate ca fiind prea sensibile chiar şi pentru defrişări raţionale, au fost marcate ca zone protejate şi împreună cu legislaţii bine puse la punct acestea pot fi o apărare eficientă împotriva problemelor care afectează pădurea tropicală.
Bibliografie:
• Ciulache S., (1985), “Climatele Pământului”, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
• Posea G., Armeş Iuliana, (1998), “Geografie fizică. Terra- Cămin al omenirii şi sistemului solar”, Edit. Enciclopedică, Bucureşti;
• Zăvoianu I., (2002) “Hidrologie”, Edit. Fundaţiei, Bucureşti;
• Revista “Terra Magazin”;
• http://www.alexandru-giurca.info/2009/03/padure-ecuatoriala.html;
• http://mediul-ecuatorial.blogspot.ro/
• http://www.noiscriem.net;
• http://www.scritube.com/geografie/Mediul-ecuatorial;
See the full transcript